Panouri solare termice

Categorii produse

• PANOURI SOLARE PLANE
• PANOURI SOLARE CU TUBURI VIDATE
• SISTEME DE PANOURI SOLARE - PACHETE DE PRODUSE
• BOILERE SI TANCURI DE ACUMULARE
• SISTEME PENTRU FILTRAREA SI DEDURIZAREA APEI
• ACCESORII AUTOMATIZARE
• ACCESORII HIDRAULICE
• ACCESORII INTRETINERE INSTALATII

Livrari gratuite
in toata tara

pentru comenzi peste 200 RON
si sub 100kg

Preturile afisate au
TVA inclus

VANZARE IN RATE

vezi mai multe detalii

Cum Cumpar

Termeni si conditii

Livrarea produselor

Producatori

• Acv
• Acv-belgia
• Afriso
• Aquamax
• Ariston
• Baxi
• Bosch
• Chemstal
• Cordivari
• Cosmosolar
• Ecowater
• Elbi
• Esbe
• Euroacqua
• Facot
• Gefo
• H20
• H2o
• Helis
• Intiel
• Istgr
• Istgrun
• Junkers
• Laborex
• Markus automatik
• Merck
• Solar electronics china
• Solara
• Sonneteck
• Thermor atlantic
• Trust
• Vaillant
• Viessmann
• Wilo
• Zuwa

SISTEME SOLARE

Principii, componente, proiectare

CUPRINS

• PRINCIPIILE ENERGIEI SOLARE
• Vezi

• COMPONENTELE SISTEMELOR DE ENERGIE SOLARA TERMICA
• Vezi

• PROIECTAREA INSTALATIILOR SOLARE TERMICE
• Vezi

Principiile energiei solare

Cuprinsul capitolului

• Soarele, sursa de energie
• Vezi

• Energia emanata de radiatiile solare
• Vezi

• Radiatiile solare la nivelul solului
• Vezi

• Pozitia soare-Terra
• Vezi

• Timpul solar si unghiul orar
• Vezi

• Caracteristicele unui corp cu privire la radiatiile solare incidente
• Vezi

• Efectul de sera
• Vezi

Soarele, sursa de energie

Toate obiectele expuse direct razelor solare primesc caldura si isi maresc temperatura. Caldura emanata de soare la exterior este consecinta reactiilor termice continue care se produc in interiorul soarelui. Aceasta caldura emanata se concentreaza fizic si este denumita radiatie solara.

Radiatiile solare sunt alcatuite din raze infrarosii, lumina vizibila si raze ultraviolete, in urmatoarele proportii: 46%, 47% si respectiv 7%. Aceste componente au functia de a transporta energia solara.

Ca urmare a actiunii radiatiilor solare, s-a calculat ca fiecare m² din partea externa a atmosferei terestre primeste o energie echivalenta a 1.353 W/m². Aceasta energie nu ajunge in totalitate pe suprafata terestra din cauza diferitelor grade de absorbtie si reflexie in procesul de traversare a atmosferei. Valoarea medie a radiatiilor solare care ajunge sub forma de energie pe suprafata terestra este de aproximativ 1.000 W/m².

Energia emanata de radiatiile solare

Energia primita de la soare nu ramane constanta pe toata durata anului. Energia solara constanta se defineste ca acea energie primita pe unitate de timp (ora) pe unitate de suprafata (m²) la nivelul atmosferei externe, luand in considerare radiatiile solare perpendiculare pe suprafata si o distanta soare - pamant variabila, in functie de pozitia anuala.

1.353 W/m² = 1.168 kcal/h * m² = 4.871 kJ/h * m²

Spectrul solar

Transmiterea de caldura prin radiatii se realizeaza sub forma de unde electromagnetice. in general, se considera ca spectrul solar este impartit in trei benzi principale, in functie de lungimea de unda. Suma energiei care corespunde fiecareia dintre acestea coincide cu constanta solara.

Lungimile de unda ale radiatiilor la nivelul solului sunt
cuprinse intre 0,29 si 2,5 µm.

Unele dintre caracteristicile acestor benzi sunt explicate in graficul de mai jos.

Radiatiile solare la nivelul solului

Cand radiatiile solare patrund in atmosfera, dupa ce au traversat diferitele straturi atmosferice, acestea pierd o parte din componentele energetice din cauza reflexiei si absorbtiei datorate oxigenului, azotului, ozonului, vaporilor de apa, pulberilor etc.

Grosimea straturilor din atmosfera pe care trebuie sa le traverseze razele solare influenteaza in mod decisiv cantitatea de energie disponibila la nivelul solului. Grosimea straturilor din atmosfera pe care trebuie sa le traverseze razele solare pentru a ajunge la nivelul solului este mai mare in punctele orizontului de unde rasare soarele (rasarit) si unde apune soarele (apus) in raport cu punctul cel mai inalt (zenit).

Datorita formei sferice a Terrei si atmosferei sale, exista variatii in ceea ce priveste intensitatea si caracteristicile spectrale ale radiatiilor solare.

Pozitia soare - Terra

Pentru a putea masura cu exactitate cantitatea de energie pe care o poate capta pamantul, trebuie sa tinem seama de pozitia acestuia in raport cu soarele, pozitie care este variabila. Terra, in miscarea sa de revolutie in jurul soarelui, parcurge o orbita eliptica. in acelasi timp, efectueaza o miscare de rotatie de o zi in jurul propriei axe, care este inclinata fata de planul orbitei eliptice, formand un unghi constant de 23027`.

Pentru a facilita analiza problematicii care decurge din constanta pozitiei Terra - Soare, trebuie sa ne imaginam perspectiva pe care un observator de pe pamant ar avea-o asupra soarelui daca ar vedea toti astrii din univers proiectati intr-o sfera cu diametrul infinit, denumita sfera celesta, in centrul careia se afla planeta Terra

Axa de rotatie a sferei celeste coincide cu cea a Terrei, si anume cu linia Nord - Sud. Astfel, Ecuatorul celest coincide cu cel terestru, iar orbita eliptica formeaza un unghi de 23027` cu planul Ecuatorului celest.

Intersectarile dintre eliptica si ecuator sunt cunoscute sub numele de echinoctii de primavara si toamna.

Unghiul pe care il formeaza linia Terra - Soare si planul Ecuatorului, masurat in cercul maxim corespondent se numeste declinatie solara iar valoarea sa variaza intre minim -23027` si maxim 23027`. Pentru a putea calcula radiatia solara directa primita de orice suprafata terestra, in functie de pozitia soarelui fata de acest plan, trebuie sa se cunoasca relatiile geometrice necesare.

Parametrii pozitiei Soare - Terra

Declinatia solara

Unghiul pe care il formeaza linia Terra -Soare, la amiaza solara, si planul Ecuatorului.

Latitudine

Unghiul pe care il formeaza verticala punctului geografic luat in considerare si planul Ecuatorului.

Parametrii pozitiei soare - colector

inclinatie

Unghiul format de planul suprafetei de captare si suprafata orizontala a punctului pe care se sprijina.

Incidenta

Unghiul format de radiatia directa pe suprafata de captare, adica linia soare - colector, cu linia perpendiculara pe acesta.

Azimut

Unghiul format de proiectia orizontala a liniei perpendiculare pe suprafata de captare si linia care trece prin aceasta si sudul geografic, numita meridianul locului.

Timpul solar si unghiul orar

Decalajul in raport cu ora solara este cauzat de diferenta dintre ora locala si cea internationala (GMT). in Romania, aceasta diferenta consta din trei ore in plus in timpul verii (finele lunii martie si sfarsitul lunii octombrie) si doua ore in plus pe timp de iarna.

Cand avem de rezolvat o problema in care intervine conceptul de ora solara, trebuie sa ne amintim ca aceasta nu coincide cu ora locala. Mai mult, trebuie sa utilizam o formula pentru a converti ora locala in Ora Solara Reala (O.S.R.) in orice loc si moment.

in concluzie, ecuatia timpului este factorul care corecteaza ora solara datorata perturbatiilor orbitei terestre si vitezei de rotatie.

Efectul longitudinii se datoreaza relatiei intre cele 24 de ore ale zilei solare si cele 3600 ale rotatiei terestre. Aceasta echivaleaza cu 4 minute pe fiecare grad.

FUSUL ORAR

Exemplu de calcul al Orei Solare Reale

Determinarea orei solare reale la Bucuresti (longitudinea -26° 22`), in data de 12 septembrie 2008, la ora 10.00.

Descriere	Ora
Ora oficiala	10 h 0 min 0 sec
- decalaj fata de ora solara	- 3 h 0 min 0 sec
- longitudine 26° (4 min/grad)	- 1 h 44 min 0 sec
- ecuatia timpului	- 0 h 2 min 0 sec

O.S.R. = 5 h 12 min 0 sec

Unghiul orar

Distanta unghiulara din sfera celesta masurata de-a lungul ecuatorului celest spre vest, de la meridian la cercul orar care traverseaza obiectul. Valoarea sa variaza intre 0 si 24 de ore.

Acesta este rezultatul intre impartirea celor 3600 la cele 24 de ore ale zilei.

Caracteristicele unui corp cu privire la radiatiile solare incidente

Atunci cand un corp primeste energie radianta, o parte din aceasta energie este absorbita de corpul respectiv, o alta parte este respinsa prin reflexie, iar restul traverseaza corpul in cauza printr-un efect care se numeste transmisie.

in momentul cresterii temperaturii, orice corp se transforma intr-un emitator de energie radianta, ale carui caracteristici nu depind de radiatia incidenta, ci sunt in functie de corpul in sine, de starea sa si de caracteristicile suprafetei sale.

Suprafete Selective

Un corp care se caracterizeaza printr-un grad ridicat de absorbtie a radiatiilor solare (lungime de unda scurta) si o emisie redusa a radiatiilor in banda infrarosie (lungime de unda lunga) prezinta o suprafata cu proprietati selective, al carui indice de randament este:

Din energia care ajunge la nivelul solului dupa pierderile ca urmare a reflexiei, trebuie selectata cea care se datoreaza conditiilor meteorologice. Chiar daca pierderile sunt semnificative, energia primita pe suprafata terestra este suficienta, chiar si in lunile cu aport redus de energie, pentru a acoperi o mare parte din cererea de apa calda menajera (ACM).

Efectul de sera

Energia solara primita pe suprafata terestra poate fi utilizata direct sau poate fi transformata intr-o alta forma de energie. Exploatarea energiei solare sub forma de caldura este cunoscuta ca fenomen fizic sub numele de efect de sera.
Efectul de sera consta in impiedicarea eliberarii in exterior a radiatiilor emise de suprafata obiectului, si se poate obtine de exemplu prin utilizarea unui simplu cristal. Cristalul are proprietatea de a permite trecerea radiatiilor solare in sensul incident si de a impiedica eliberarea in exterior a energiei pe care o emite suprafata incalzita.

Un obiect expus la soare se incalzeste, iar temperatura suprafetei care primeste radiatia solara creste. La randul sau, aceasta suprafata emite o parte din energia primita sub forma de noi radiatii, intr-o proportie determinata de parametrul de randament mentionat anterior. Totusi, cantitatea de energie incorporata in orice moment prin acest efect este diferita in cursul unui an. Intensitatea radiatiilor pe suprafata terestra este variabila, deoarece radiatiile sunt mai reduse iarna si mai intense pe timp de vara, este diminuata atunci cand sunt nori si dispare pe durata noptii. Astfel, energia solara nu poarte fi exploatata in permanenta, si trebuie cautate solutii mai adecvate pentru rationalizarea aplicatiilor si utilizarilor sale. Tocmai efectului de sera, aplicat la utilizarea energiei solare sub forma de caldura, se datoreaza dezvoltarea sistemelor solare destinate incalzirii apei.

2.Componentele sistemelor de energie solara termica

Cuprinsul capitolului

• Sistemul solar termic
• Vezi

• Colectorul solar termic
• Vezi

• Colectoare solare plane BAXI
• Vezi

• Instructiuni de montare SB21 si SB25
• Vezi

• Instructiuni de montare SB25IN
• Vezi

• Colectoare solare cu tuburi vidate BAXI
• Vezi

• Instructiuni de montare AR
• Vezi

• Randamentul colectorului
• Vezi

• Sistemul de acumulare
• Vezi

• Alte elemente ale sistemului solar termic
• Vezi

• Circuitul de baza
• Vezi

• Scheme de baza pentru instalare
• Vezi

Sistemul solar termic

Energia solara poate fi utilizata pentru a obtine electricitate si caldura, in functie de tehnologia specifica pentru fiecare instalatie. Un sistem solar termic transforma radiatiile solare in agent termic care poate fi utilizat pentru consum. Sistemele de captare a energiei solare calorifice se numesc colectoare solare termice. Caldura acumulata cu ajutorul acestor colectoare poate fi utilizata pentru a incalzi spatiile sau apa calda de consum. Deoarece in mod obisnuit cererea de incalzire sau apa calda nu coincide in timp cu cantitatea de energie solara acumulata, este necesara utilizarea unor rezervoare de acumulare.

Acest capitol prezinta o scurta descriere a principalelor componente care alcatuiesc in general un sistem solar termic.

Sistemul de captare

Ansamblul panourilor sau colectoarelor solare termice. Exista diferite modele si tipuri de astfel de panouri, chiar daca cele mai utilizate sunt colectoarele cu suprafata plana si colectoarele cu tuburi vidate.

Sistemul de acumulare

Ansamblul rezervoarelor pentru acumularea energiei. Sistemul de acumulare a caldurii permite utilizarea caldurii colectate atunci cand este necesar. in general, acumularea se realizeaza intr-un rezervor de apa izolat termic, prevazut cu un schimbator de caldura care permite valorificarea energiei provenite din sistemul de colectare.

Sistemul de consum

Ansamblul punctelor de utilizare a apei calde menajere (ACM). Exista trei mari tipuri de aplicatii: apa calda menajera, incalzirea (preferabil prin pardoseala) si incalzirea piscinelor.

Alte elemente

Ca si in cazul altor instalatii care produc apa calda, si aici este necesar un sistem hidraulic (un ansamblu de pompe si tevi prin care curge fluidul), precum si un sistem pentru controlul sigurantei.

Un element obisnuit al instalatiei il reprezinta o centrala pe gaz cu ajutorul careia se incalzeste apa la temperatura dorita, chiar si atunci cand colectoarele nu capteaza suficiente radiatii din cauza conditiilor meteorologice nefavorabile.

Colectorul solar plan

Dintre toate elementele, cel care face distinctia dintre instalatiile solare si orice alt tip de instalatie pentru producerea apei calde este sistemul de captare. Acest sistem este destinat colectarii radiatiilor solare, transformarii acestora in caldura si transmiterii energiei astfel obtinute catre un fluid de transfer termic (fluid purtator de caldura). Tipul de colector cel mai des folosit este colectorul solar plan.

Acesta este alcatuit dintr-o cutie ermetica si bine izolata, proiectata pentru a rezista in conditii meteorologice adverse. Partea frontala este transparenta, fiind realizata de obicei din sticla, astfel ca razele luminoase ale soarelui patrund prin aceasta pana la panoul absorbant. Acest panou transmite caldura la o serie de tuburi aflate in interior, prin care curge un fluid de transfer termic. De obicei, fluidul este un amestec de apa si antigel, pentru a rezista la frigul din timpul iernii fara sa inghete. Pentru a reduce dispersia termica a colectorului, este necesara izolarea zonelor neexpuse razelor solare, cum ar fi de exemplu partea posterioara.

Pentru a asigura ermetizarea intre carcasa si cutie, se utilizeaza un cadru etans care actioneaza in plus ca un absorbant al dilatatiilor, evitand astfel rupturile.

Panoul absorbant

Acest panou este destinat transformarii energiei solare in energie termica, care este apoi absorbita de fluidul de transfer termic. Panoul consta dintr-o folie metalica din cupru sau aluminiu acoperita cu un strat selectiv de lac inchis la culoare, pentru a-i creste capacitatea de absorbtie a radiatiilor solare. Stratul de lac trebuie sa fie cat mai subtire avand in vedere faptul ca in general se folosesc materiale izolante sau materiale cu o slaba conductivitate termica. Acest strat acoperitor trebuie sa ajute la evitarea fenomenului de reflexie. in ceea ce priveste tipul de tratament, panourile absorbante pot fi acoperite cu un lac special negru sau cu un tratament selectiv absorbant (grad ridicat de absorbtie in lungimea de unda scurta si nivel scazut de emisii in lungimea de unda lunga). Indicele de randament al suprafetelor selective este determinat de raportul dintre absorbtia si emisia materialelor utilizate pentru tratarea acestor suprafete. Mai mult, panoul este supus unui tratament electrochimic pentru a se evita pierderea proprietatilor sale in timp.

Tratament	Indice de absorbtie	Indice de emisie	Indice de eficienta
Negru de nichel peste nichel	0,93	0,06	15,5
Ni-Zn-S peste nichel	0,96	0,07	13,7
Negru de crom peste nichel	0,92	0,1	9,2
Negru de fier peste otel	0,9	0,1	9
Negru de zinc	0,9	0,1	9
Negru de cupru	0,89	0,1	8,9
Negru de cupru peste cupru	0,87	0,1	8,7
Oxid de cupru peste aluminiu	0,93	0,11	8,4
Email ceramic	0,9	0,5	1,8
Lac acrilic negru	0,95	0,9	1,06
Lac siliconic negru	0,93	0,9	1,03
Lac anorganic negru	0,94	0,92	1,03

Suprafete transparente

Se plaseaza peste panoul absorbant, pentru a proteja instalatia fara sa impiedice patrunderea razelor soarelui. Prin incalzire, panoul absorbant iradiaza energie sub forma de radiatii infrarosii, care raman incorporate in sticla, generand efectul de sera. Cu alte cuvinte, lasa sa treaca radiatiile solare, insa este opaca pentru radiatiile emise de panoul absorbant. in acest scop, se poate utiliza o sticla cu un continut redus de Fe, tratata termic, economica si rezistenta. Materialele din plastic laminat, cu exceptia unora dintre ele care isi indeplinesc functiile specifice, se deterioreaza din cauza actiunii razelor ultraviolete, iar din cauza grosimii reduse, nu rezista la actiunea vantului si trebuie inlocuite periodic.

Izolatia termica

Se afla intre cutie si panoul absorbant, mai ales in partea posterioara a colectorului, si reduce dispersia caldurii datorata transmiterii. Se utilizeaza de obicei spuma poliuretanica, fibra de sticla etc. Oricum, materialul izolant trebuie sa isi mentina proprietatile la temperaturile de functionare a colectorului (1500C). Mai mult, nu trebuie sa permita degajarea de vapori atunci cand este supus la actiunea termica, si nici sa isi piarda calitatile izolante in cazul umidificarii.

Cutia de protectie

Reprezinta suportul tuturor elementelor care formeaza colectorul. Aceasta trebuie sa fie etansa la infiltratiile de apa si rezistent la coroziune, la variatiile de temperatura si la deteriorarea chimica. Deoarece in timpul functionarii nu trebuie sa fie supusa unor tensiuni mecanice mari, poate fi construita din diferite materiale: otel galvanizat sau inox, aluminiu, plastic sau fibra de sticla.

Colectorul solar cu tuburi vidate

Ansamblul de tuburi solare vidate sunt elementul absorbant al incalzitoarelor de apa din instalatiile cu panouri solare. Aceste tuburi solare vidate sunt construite, la randul lor, in mai multe moduri. Una dintre variante consta din doua tuburi de diametre diferite fabricate din sticla brosilicata extrem de rezistenta, cu o inalta stabilitate chimica si rezistenta la socuri termice. Tubul exterior este transparent si lasa razele solare sa treaca cu o reflexie minima. Tubul interior are insa suprafata exterioara acoperita cu un strat selectiv cu calitati deosebite de absortie si reflexie minima. Capetele celor doua tuburi sunt lipite prin topire iar aerul dintre ele este evacuat atunci cind aceste tuburi sunt expuse la temperaturi inalte. Depresiunea dintre cele doua tuburi atinge valori mai mici de 5x10-3 pa, cu scopul eliminarii aproape totale a pierderilor prin convectie si conductibilitate. Acest lucru poate fi asigurat si conservat pe o perioada de timp cat mai lunga numai daca procesul de fabricatie este foarte bine pus la punct. O alta varianta similara cu aceasta este bazata pe un tub de sticla cu un singur perete, vidul fiind asigurat in totalitatea corpului. Operatiune de vidare este pentru tuburile colectoare factor important prin care se asigura performante functionale ridicate. Daca in cazul primei versiuni apa incalzita poate circula chiar in mod direct prin tub, in cazul versiunii cu un singur perete din sticla au trebuit dezvoltate variante noi imbunatatite de colectoare pentru cresterea performantelor. Astfel varianta de tuburi solare vidate clasice a fost imbunatatita cu varianta de tuburi vidate cu "heat pipe" si varianta de tuburi vidate de tip " U " sau "direct flow". Modul de functionare este explicat in imaginile de mai jos. Principalul lor avantaj consta in faptul ca pot functiona in sisteme solare de incalzire sub presiune si pe toata durata anului calanderistic cu cheltuieli minime de expolatare si intretinere.

Randamentul colectoarelor solare

Prin randamentul unui colector se intelege raportul dintre energia care ajunge la fluidul de transfer termic si energie solara incidenta pe colector. Nu toate colectoarele au acelasi randament. De aceea, in momentul alegerii unui colector trebuie sa se analizeze randamentul care s-ar obtine in ambientul in care ar fi utilizat. Ecuatia randamentului (η) isi are originile in ecuatia lui Bliss, dupa care oscilatia energetica a unui colector plan se poate exprima astfel:

Q1 = Q + Q2 + Q3 Unde:
Q1 = energia incidenta totala (directa + difuza + reflectata)
Q = energia utila
Q2 = energia pierduta din cauza dispersiei in exterior
Q3 = energia acumulata sub forma de caldura in colector
Energia utila a colectorului la un moment dat, in functie de radiatia solara si de temperatura ambientala, este diferenta intre energia incidenta si energia pierduta.

Urmatoarea formula este utilizata pentru a calcula energia utila:

Unde:
Sc = suprafata colectorului
Ri = radiatia incidenta pe colector pe unitate de suprafata (W/m²)
τ = gradul de transmitanta a suprafetei transparente
α = absorbtivitatea panoului
Ul = coeficientul global de pierdere (W/m² oC)
tm = temperatura medie a panoului absorbant (oC)

Testele pe colectoare se fac de obicei la exterior, in zilele senine la amiaza, sau chiar in interior, cu ajutorul unui simulator solar. Oricum, componenta difuza a radiatiei solare este minima iar incidenta radiatiei este apropiata de cea normala. Prin urmare, rezultatul (τ α) corespunde radiatiei directe cu incidenta normala si se scrie astfel (τ α)n.

Variatia conditiilor ambientale permite obtinerea curbei caracteristice a unui colector. Aceasta curba este o linie cu inclinatia FRUL si ordonata initial FR - (τ α)n.

FR, numit si factor de eficienta a schimbului de caldura intre panoul absorbant si fluidul solar (FR), reprezinta raportul intre energia captata si cea care ar fi captata daca temperatura panoului ar fi aceeasi ca a fluidului la intrarea in colector. Acest factor este practic independent de intensitatea radiatiei incidente, de temperatura medie a panoului si a ambientului, insa este o functie a debitului fluidului si caracteristicilor panoului absorbant (materiale, grosime, distanta dintre tuburi etc.). Efectul factorului FR este reducerea energiei utile calculate in raport cu cea care ar rezulta daca colectorul ar fi la aceeasi temperatura de intrare a fluidului. Cu alte cuvinte, acea energie obtinuta efectiv, avand in vedere ca fluidul isi mareste temperatura pe masura ce traverseaza colectorul.

Unde:
Q = energia utila captata (W)
SC = suprafata colectorului (m²)
FR (τ α)n. = ordonata la origine
RI = radiatia incidenta totala pe planul colectorului (W/m²)
FRUL = inclinatia liniei
te = temperatura fluidului de transfer termic la intrare (0C)
ta = temperatura ambientala (0C)

Este posibila compararea randamentului a doua colectoare daca se confrunta curbele caracteristice ale acestora. Pentru ca aceasta confruntare sa se faca cu aceiasi parametri, de obicei normele stabilesc valoarea iradiatiei pe o suprafata inclinata.

De exemplu, norma din Germania DIN EN 12975 – 2 o stabileste la 800 W/m².

Exemplu de calcul al randamentului unui colector

Evaluarea cantitatii de energie absorbita de doua colectoare care primesc o radiatie medie de 900 W/m². La primul colector s-a aplicat un tratament selectiv, in timp ce al doilea nu a fost supus unui astfel de tratament.

Caracteristicile instalatiei:

Daca se aplica ecuatia lui Bliss, se obtine urmatorul rezultat

Pentru Colectorul A:

Pentru Colectorul B:

Rezultate indica faptul ca pentru a capta energie, atat colectorul A (selectiv) cat si colectorul B (non-selectiv) trebuie sa aiba o suprafata mai mare.

Δ suprafata (%) = [(Energia colector A/Energia colector B) - 1] • 100 = 29%

Sistemul de acumulare

Cererea de energie nu coincide intotdeauna in timp cu radiatiile obtinute de la soare. De aceea este necesar sa se prevada un sistem de acumulare care sa faca fata cererii in momentele in care radiatiile solare sunt slabe sau absente, asa cum se intampla in cazul acumularii de energie produsa in momente de consum redus sau zero.

Rezervorul de acumulare reprezinta elementul fundamental al sistemului de acumulare, insa nu este singurul. Cea mai mare parte a sistemelor solare termice sunt cu circuit inchis. Aceasta inseamna ca exista un circuit primar unde circula agentul termic care trece prin colectoare si un circuit secundar pe unde se scurge apa utilizata pentru consum. in aceste cazuri, transferarea caldurii de la un circuit la altul se face prin schimbatorul de caldura care in general consta dintr-o serpentina.

Exista situatii in care nu se poate satisface cererea de energie, deoarece energia produsa de instalatie depinde de conditiile climatice. Pentru astfel de cazuri, instalatiile sunt de obicei prevazute cu un sistem auxiliar de producere a energiei: o centrala termica pe gaz sau un rezervor de acumulare cu rezistenta electrica. in fine, sunt necesare si pompe de circulatie, care au functia de a circula apa prin circuitul primar si secundar.

Circulatia fluidului in circuitul primar poate fi naturala sau fortata. Circulatia naturala se bazeaza pe principiul potrivit caruia fluidul, odata incalzit de soare, isi diminueaza densitatea, devenind mai usor, si iese provocand o miscare naturala a fluidului. Circulatia naturala poate fi utilizata cand rezervorul de acumulare este instalat deasupra si la distanta mica de colectorul solar. Sistemele cu circulatie naturala sunt simple si nu necesita o intretinere deosebita.

Totusi, in alte situatii este de preferat un sistem cu circulatie fortata. Acest tip de sistem ofera un randament mai ridicat si o circulatie mai rapida a fluidului, crescand nivelul de absorbtie a energiei solare.

in cazul sistemului cu circulatie fortata, fluidul continut de colectorul solar curge prin circuitul inchis fiind propulsat de o pompa controlata de un termostat si prevazuta cu sonde de temperatura in colector si in rezervor.

Unitatea de control

Functionarea perfecta a sistemului de acumulare se obtine prin optimizarea fluxurilor din fiecare circuit si atingerea temperaturii adecvate datorita masurarii energiei exploatate. Acest lucru se realizeaza cu ajutorul unor unitati de control, simple si compacte, dar de mare capacitate, care primesc semnale de la diferite elemente si permit stabilirea temperaturii de control, momentele de punere in functiune a boilerelor auxiliare etc

Boilere

in sistemele solare termice se utilizeaza un rezervor de acumulare unde se inmagazineaza energia sub forma de apa calda. Boilerele verticale sunt cele mai potrivite, deoarece favorizeaza stratificarea apei. Apa cu temperatura cea mai ridicata se afla in partea superioara a rezervorului, in timp ce apa cu temperatura cea mai joasa se afla in partea inferioara. Racordurile de intrare si iesire vor fi amplasate astfel incat sa se evite parcursuri preferentiale pentru circulatia fluidului. Alimentarea cu apa rece a rezervorului se face prin partea inferioara, in timp ce prelevarea apei calde se realizeaza in partea superioara. Senzorul de temperatura se afla in partea inferioara acolo unde se afla si serpentina solara a rezervorului de acumulare.

Schimbatoare de caldura

Schimbatoarele de caldura se folosesc atunci cand este necesara transmiterea caldurii de la un fluid la un altul, fara ca aceste fluide sa se amestece intre ele, mentinand circuitele independente unul de celalalt. in instalatiile solare se utilizeaza schimbatoarele de tip lichid-lichid, care se clasifica astfel:

• in functie de pozitia lor in instalatie:

• Interne
• Externe

• in functie de constructie:

• Cu serpentina elicoidala
• Cu fascicul tubular
• Cu placi.

 

Eficienta unui schimbator

Eficienta schimbatorului unei instalatii solare este un parametru care influenteaza direct determinarea suprafetei colectoarelor si dimensiunea sa descrie functionarea sistemului. Comportamentul unui schimbator, reprezentat in mod schematic, este urmatorul:

Unde:
te1 = temperatura de intrare in circuitul primar
ts1 = temperatura de iesire din circuitul primar
te2 = temperatura de intrare in circuitul secundar (apa rece)
ts2 = temperatura de iesire din circuitul secundar (apa calda menajera)
C1 = debit circuit primar (kg/s)
C2 = debit circuit secundar (kg/s)
Ce1 = caldura specifica a fluidului de transfer termic
Ce2 = caldura specifica a apei

Unde: Q = cantitatea calorifica reala transmisa - Qmax = transmisia maxima posibila de caldura

Randamentul schimbatorului se exprima de obicei in termeni de eficienta (E) si de viteza minima a capacitatii calorifice (fluidul de masa , caldura specifica). Totusi, este necesar sa se poata determina eficienta schimbatorului pornind de la datele de randament furnizate de producator:

Transferul real de caldura este in functie de caracteristicile de constructie ale schimbatorului cat si de variatia capacitatii calorifice si de temperatura fluidelor aflate in circulatie. Avantajul conceptului de eficienta se bazeaza pe faptul ca raportul intre cantitatea reala de transfer al caldurii si maximul posibil este sensibil constant, indiferent de variatiile de temperatura, cu conditia ca debitele circuitelor schimbatorului sa fie constante.

Schimbul maxim de caldura corespunde produsului dintre viteza minima (Cmin) si diferenta de temperatura dintre debitele de intrare cald si rece (te1 si te2).

 

Transfer maxim de caldura =
Un schimbator a carui eficienta este mai mica de 50% nu este acceptabil pentru o instalatie solara, deoarece conduce la o reducere a energiei captate utilizate cu 12%.

Influenta schimbatorului asupra randamentului colectorului

Schimbatorul influenteaza randamentul colectorului, dat fiind ca acesta lucreaza la temperaturi mai ridicate atunci cand nu exista schimbator. Mai precis, din cauza influentei pe care o are schimbatorul, in ecuatia caracteristica colectorului apare un factor F’R care substituie FR, ceea ce echivaleaza cu inmultirea ecuatiei de randament al colectorului cu F’R/FR. Parametrul F'R/FR, numit factor de corectie a ansamblului colector – schimbator, se poate calcula in functie de parametrii colectorului, de debitele care circula prin schimbator si de eficienta acestuia din urma. Are o valoare intre 0 si 1 si indica reducerea de energie utila a colectorului ca urmare a prezentei schimbatorului pe circuit. Cmin reprezinta viteza minima a capacitatii calorifice (debit • caldura specifica) a fluidelor care circula prin schimbator. Cand debitul ambelor circuite este acelasi, atunci Cmin corespunde produsului C1 • Ce1, egal cu fluidul care circula prin colector, deoarece caldura specifica a solutiei de antigel este mai mica decat cea a apei. in grafic se prezinta F'R/FR in functie de C • Ce/FRUL si E1 • Cmin/Sc • C • Ce, in care C si Ce reprezinta debitul si caldura specifica a fluidelor.

 

 

Unde:
Cmin = C1 • Ce1 (cand C1 = C2)
Sc = suprafata colectoarelor
Relatia dintre eficienta unui schimbator si energia captata este ilustrata in tabelul de mai jos:

Alte elemente ale sistemului solar termic

Izolatii

S-a indicat deja anterior faptul ca trebuie utilizate materiale de izolatie termica in colectoarele solare. Material izolant se utilizeaza si in rezervorul de acumulare, tuburi si schimbator. Acesta este un factor fundamental intr-un sistem de energie solara termica, pentru a evita dispersia caldurii in exterior.

Vane

Vanele sunt elemente inserate in reteaua hidraulica pentru a regla si intrerupe trecerea apei prin instalatie. Tipurile de vane utilizate intr-o instalatie solara se aleg pe baza functiilor pe care trebuie sa le indeplineasca si a conditiilor de functionare in care vor fi utilizate.

Se vor utiliza in mod obisnuit urmatoarele criterii:
- pentru izolare: vane cu sfera
- pentru echilibrarea circuitelor: vane de echilibrare
- pentru descarcare: vane cu sfera sau robinet
- pentru umplere: vane cu sfera
- pentru siguranta: vane cu arc
- pentru retentie: vane cu disc cu inchidere dubla sau cu cheie

Retele de tuburi

Acestea constituie circuitul hidraulic care uneste sub-sistemele de productie a apei calde si de consum. Cuprul este materialul cel mai avantajos din punctul de vedere al greutatii, rugozitatii, maleabilitatii si rezistentei la coroziune.

Vane de ventilatie

Aceste vane au scopul de a evacua gazele continute de fluidul de transfer termic, asigurand astfel functionarea corecta a instalatiei. Trebuie instalate in punctele cele mai inalte ale instalatiei.

Vas de expansiune

Se utilizeaza pentru a absorbi dilatatiile fluidului in circuitul inchis, care apar ca urmare a unei cresteri de temperatura. Poate fi deschis sau inchis.

Manometrul

Este acel instrument care masoara valoarea presiunii fluidului intr-o conducta sau intr-un rezervor. Este instalat de obicei fie pe circuitul primar fie pe circuitul secundar.

Termometrul

Termometrul masoara temperatura fluidului. Poate fi cu contact sau cu imersie. in sistemele solare termice se utilizeaza termometrele cu imersie, al caror bulb este plasat in interiorul unui involucru protector

Separatoare de aer

Prezenta particulelor de aer suspendate in apa provoaca probleme deoarece aceste particule se unesc intre ele la temperaturi ridicate, formand bule de aer care pot provoca:
- pungi de aer care impiedica circulatia corecta a apei
- zgomote si coroziune
- scaderea randamentului centralei.

Pentru a contracara aceste inconveniente trebuie sa existe mecanisme care sa elimine bulele de aer din circuit.

Fluidul de transfer termic

Acest fluid consta de obicei dintr-un amestec de apa si antigel propilenic netoxic, pentru a rezista la frigul din timpul iernii fara sa inghete. Sunt considerate zone cu risc de inghet acele zone in care se inregistreaza temperaturi ambientale sub 00C intr-o perioada de 20 de ani. SOLAR PROTECT este un antigel concentrat pe baza de propilenglicol, compus deosebit de stabil, ce permite atat protectia deosebita la inghet a circuitelor termice cat si functionarea sistemului la temperaturi ridicate, aspecte ce il recomanda indeosebi utilizarii in instalatiile solare. Controlul actiunii corozive a produsului din instalatie, se face cu ajutorul indicatorilor de pH prezenti in antigel, prin simpla modificare a culorii acestuia. De asemenea, SOLAR PROTECT este tratat cu un mix de aditivi care asigura protejarea materialelor din care sunt realizate componentele circuitului. Produsul este biodegradabil si prezinta un risc scazut de toxicitate.
SOLAR PROTECT nu ataca garniturile, membranele sau alte elemente de etansare din plastic, elastomer si cauciuc utilizate in mod uzual in circuitele termice.

Variatia punctului de congelare functie de concentratie

 

Concentratie (% vol)	Raport de dilutie cu apa (vol.)	Punct de congelare (°C)
60	3 : 2	- 36
50	1 : 1	- 32
40	2 : 3	- 22
30	3 : 7	- 17
20	1 : 4	- 10

Sisteme de incarcare si curatare a circuitelor solare

Statie mobila de pompare pentru incarcarea rapida a instalatiilor termice. Manevrabilitate crescuta oferita de cadrul transportor din otel, echipat cu roti pneumatice, care sustine grupul de pompare, rezervorul de lichid, furtunele de operare si instalatia de filtrare integrata. Tancul de stocare din PE stabilizata UV, usureaza prepararea solutiei necesare pentru umplerea sistemului. Curatarea acestuia este facilitata de prezenta ventilelor de izolare si a celui de golire care ii permit decuplarea rapida de la grupul de pompare. In functie de operatiile in care sunt folosite, statiile mobile pot fi echipate cu diverse module de extensie optionale (modul pentru dedurizarea apei si curatarea instalatiilor, modul pentru amestecul si incarcarea volumelor crescute de solutie, etc). Specialistii in instalatii sunt beneficiarii principali ai ZUWA UNISTAR 2000-B datorita diversitatii aplicatiilor in care pot fi utilizate. Caracteristici tehnice:

• Tip pompa: autoamorsare uscata (functionare uscata max. 1 min);
• Rotor: Perbunan (NBR) (inlocuibil);
• Corp pompa: Al Mg Si;
• Debit maxim: 60 litri/min.;
• Presiune maxima: 4 bar;
• Temperatura lichidului pompat: maxim 170 grd. C;
• Motor: 230V, protectie termica, 1,7m cablu alimentare, intrerupator;
• Putere motor: 0,57 kW;
• Capacitate rezervor: 30 litri;
• Dimensiuni: 1000 x 495 x 535 mm (fara furtun);

Date tehnice ale instalatiei

in momentul in care se realizeaza proiectul unei instalatii, este normal sa se includa urmatoarele date tehnice ale fiecarei componente a sistemului:

Colectoare

• dimensiunile principale: inaltime, latime si lungime.
• aria suprafetei transparente;
• materialele si transmisibilitatea carcasei transparente;
• tipul de configuratie a panoului absorbant;
• materialele si tratamentul panoului absorbant;
• conditiile si dimensiunile racordurilor de intrare si iesire;
• materialele garniturilor carcasei si ale iesirilor conexiunilor din circuit;
• materialele din care este realizat cadrul;
• tipul inchiderii/etanseizarii carcasei transparente;
• conditiile si configuratia punctelor de prindere;
• materialele izolante;
• schema generala a colectorului.

Boilere

• volumul efectiv;
• dimensiunile principale;
• presiunea la efort maxim;
• conditiile si diametrul racordurilor;
• conditiile si caracteristicile specifice ale punctelor de prindere sau de sprijin;
• temperatura maxima de utilizare;
• tratamentul si protectia;
• materialele si grosimile izolatiilor si caracteristicile protectiei acestora.

Schimbatoare

• suprafata de schimb termic in m² si presiunea maxima de exploatare a circuitului primar, precum si datele caracteristicilor de functionare.

Pompe

• tipurile de fluide compatibile cu pompa;
• debitul volumetric;
• inaltimea manometrica;
• temperatura maxima a fluidului;
• presiunea de lucru;
• viteza de rotatie;
• puterea de absorbtie;
• caracteristicile conexiunilor electrice (numar de faze; tensiune si frecventa);
• gradul de protectie a motorului;
• cuplaje/conexiuni hidraulice (tip si diametru).

Tubulatura

• calitatea materialului, tipul de garnitura de etanseizare; diametrul nominal si presiunea nominala de lucru/functionare.

Vane si accesorii

• tipologia si aplicatiile vanelor si ale accesoriilor instalatiei, diametre, racorduri si presiunea nominala.

Circuitele solare

Colectorul plan constituie elementul de captare din sistemul de incalzire a apei, cu ajutorul energiei solare. Acest sistem poate fi direct sau indirect; in primul caz, apa pentru consum este aceeasi care circula prin colector si care este stocata in rezervorul de acumulare pentru utilizare ulterioara. De la colector la rezervor si invers este prevazut un circuit inchis prin care apa circula de mai multe ori, marindu-si temperatura la fiecare trecere prin colector. Totusi, daca energia primita de colector nu este suficienta pentru a ajunge la temperatura stabilita pentru apa de consum, se poate monta in acelasi rezervor o rezistenta auxiliara sau, si mai bine, se poate insera intre rezervor si consum un generator conventional (centrala, boiler pentru incalzirea apei etc.) care sa mareasca temperatura apei.

Cu un sistem indirect, apa de consum nu este aceeasi ca si cea care circula prin colector din cauza necesitatii de a adauga in apa produse chimice pentru a preveni riscul de inghetare, incrustatii calcaroase si posibila corodare. in acest caz, apa calda provenita de la colector transfera caldura la apa de consum.

in cazul instalatiilor mici, schimbatorul poate fi prezent in interiorul aceluiasi rezervor de acumulare (serpentina). Pentru izolarea termica a schimbatorului se poate utiliza vata de sticla sau minerala, spuma de poliuretan, pluta sau pal laminat, cu o grosime minima de 10 cm.

Scheme de baza pentru instalare

Instalatie autonoma
Productia de ACM cu ajutorul energiei solare: sistem de instalatie autonoma cu circulatie naturala, cu centrala pe gaz instant mixta auxiliara.

Apa provenita de la rezervorul instalatiei solare trebuie sa treaca intotdeauna prin centrala. Centrala va porni numai cand temperatura de intrare a apei este mai mica decat cea stabilita.

Ca alternativa se poate instala o vana motorizata cu 3 cai, care va face apa sa treaca prin centrala numai cand temperatura apei din rezervorul solar este mai mica decat o valoare prestabilita.

Productia de ACM cu ajutorul energiei solare: sistem de instalatie autonoma cu circulatie naturala cu rezistenta electrica (optional).

Suportul vine direct in rezervorul de acumulare al instalatiei autonome. Se recomanda exclusiv pentru consumuri zilnice foarte mici de apa calda menajera.

Sisteme complete

Productia de ACM cu ajutorul energiei solare cu rezervor de acumulare cu serpentina dubla si centrala pe gaz auxiliara doar pentru incalzire.

Aceasta este schema recomandata pentru instalatiile cu maxim 10 colectoare solare. Instalatia hidraulica cuprinde un circulator, o vana de siguranta si termometre pentru circuitul de tur si retur la rezervorul de acumulare. Reglarea electronica a utilizarii energiei solare se face printr-o automatizare solara.

Aceasta schema cuprinde un rezervor de acumulare suplimentar care permite stocarea energiei solare cand rezervorul de acumulare principal a ajuns la temperatura maxima si nu mai poate asadar sa absoarba energie. in acest caz, vana cu 3 cai regleaza circulatia din circuitul solar spre un alt rezervor de acumulare.

Ca alternativa se poate instala o vana motorizata cu 3 cai care va face apa sa treaca prin boiler numai cand temperatura apei din rezervorul solar este mai mica decat o valoare prestabilita. in schema alaturata, vana cu 3 cai actioneaza pentru a optimiza energia solara, regland prelevarea de apa calda din rezervorul instalatiei solare numai cand temperatura depaseste 45 grade C.

Instalatii pentru producerea ACM in centrele rezidentiale

Productia de ACM cu ajutorul energiei solare, cu rezervoare de acumulare individuale si centrala pe gaz instant, cu productie de ACM.

Distributia energiei solare la rezervoarele individuale este reglata de o vana de zona care se afla la intrarea in circuitul din fiecare locuinta. Rezervorul este conectat la intrarea apei reci in centrala instant mixta de unde se distribuie apa calda menajera la punctele de prelevare.

Productia de ACM cu ajutorul energiei solare, cu rezervor de acumulare si centrala pe gaz instant.

Aceasta schema cuprinde un separator de aer, un circulator care functioneaza pe baza de impulsuri, un rezervor general de acumulare si o centrala solara care regleaza utilizarea energiei solare in functie de temperatura din rezervorul de acumulare si de temperatura fluidului solar la iesirea din colector.

Rezervorul de acumulare este conectat la fiecare locuinta prin intrari la centrala instant individuala. Este necesara montarea unui contor la intrarea apei calde in fiecare locuinta.

Productia de ACM cu ajutorul energiei solare, cu rezervor de acumulare si instalatie centralizata de incalzire, cu centrala pe gaz.

Aceasta schema corespunde unei instalatii complet centralizate. Utilizarea energiei solare permite incalzirea apei menajere din cladire. Centrala din instalatia centralizata de incalzire indeplineste de asemenea functia de suport pentru instalatia de energie solara.

Productia de ACM cu ajutorul energiei solare, cu rezervor de acumulare si centrala pe gaz instant cu kit solar.

Aceasta schema cuprinde un separator de aer, un circulator care functioneaza pe baza de impulsuri, un rezervor general de acumulare si o automatizare solara care regleaza temperatura fluidului solar la iesirea din colector. Cuprinde de asemenea un kit solar alcatuit dintr-un schimbator care garanteaza utilizarea optima a energiei solare si o vana termostatica ce garanteaza o stabilitate mare a temperaturii in circuitul de consum.

Instalatii de ACM pentru incalzirea piscinelor. incalzirea apei din piscina si productia de ACM cu ajutorul energiei solare, cu rezervor cu serpentina dubla, vana cu 3 cai si centrala pe gaz auxiliara.

Se recomanda instalarea unui grup hidraulic in orice instalatie cu maxim 10 colectoare. Vana cu 3 cai va distribui energia, dand intotdeauna prioritate incalzirii apei din piscina.

3.PROIECTAREA INSTALATIILOR SOLARE TERMICE

Proiectarea instalatiilor solare termice permite asigurarea unui raport optim intre investitia realizata si beneficiile obtinute. in acest sens este necesara definirea in primul rand a necesarului de apa calda, in functie de utilizarea sa si de numarul de utilizatori. Obiectivul este determinarea factorilor principali: suprafata de captare si volumul de acumulare. in plus, exista unele aspecte care trebuie luate in considerare: caracteristicile elementelor care vor fi utilizate, amplasarea instalatiei si gradul de acoperire care se doreste a fi obtinut.

• Introducere
• Vezi

• Date necesare pentru proiectare
• Vezi

• Determinarea consumului de ACM
• Vezi

• Proiectul
• Vezi

• Instalatii compacte
• Vezi

• Calculul si proiectarea sistemelor pentru piscine
• Vezi

• Calcul
• Vezi

• Instalarea colectoarelor
• Vezi

• Proiectarea altor componente
• Vezi

• Simularea eficientei instalatiilor solare BAXI
• Vezi

• Tabele utile pentru proiectare
• Vezi

Introducere

Acest capitol le ofera profesionistilor si tuturor celor interesati de utilizarea rationala a energiei un ghid pentru definirea dimensiunilor si executarea instalatiilor de captare a energiei solare si de transformare a energiei solare in agent termic pentru incalzirea apei si, in mod special, pentru utilizarea apei sub forma de apa calda menajera sau pentru incalzirea piscinelor. Asa cum s-a mentionat anterior, radiatiile solare primite de suprafata terestra variaza in timp, ca si radiatiile captate de suprafetele de absorbtie instalate; fiecare zi, fiecare luna si de fapt fiecare ora are o valoare diferita care variaza intre zero (absenta razelor solare) si maxim (amiaza solara).

Este necesar astfel sa se evalueze produsele care ofera prestatiile cele mai adecvate pentru acest gen de instalatii: colectoare solare pentru a raspunde cerintelor energetice determinate prin calcul, structuri de suport, materiale necesare pentru conexiunile hidraulice, rezervoare de acumulare si alte elemente functionale ale instalatiei solare.

in situatii determinate, de exemplu pentru satisfacerea unei cereri extraordinare de caldura pe timp de noapte, ar putea fi necesara functionarea ocazionala a unui generator (centrala termica), ca element de suport. Acesta nu este un inconvenient, ci mai degraba o garantie ca exista energia necesara in orice eventualitate. Principalele diferente intre cele doua forme de productie a caldurii (arzator si energie solara) tin de factorul timp si de variatiile de valoare ale radiatiilor solare. Ceea ce generatorul poate face intr-un timp scurt, dar cu un consum considerabil de combustibil, instalatia solara, in prezenta radiatiilor solare utile, va face intr-un timp mai lung, dar fara nici un consum de combustibil.

Date necesare pentru proiectare

Date generale:
- tipul cladirii: casa de tip mono-familial; centru rezidential, hotel etc.

- numar de utilizatori
- gradul de ocupare mediu lunar in cazul unui hotel sau al unor structuri similare (numar de utilizatori sau procent de ocupare din capacitatea totala)
- destinatii principale ale casei mono-familiale (prima sau a doua locuinta)
- numar de incaperi: dormitoare, bai, dusuri ...
- numar si tip de vase de baie (mici, medii, mari, hidromasaj etc.)
- zona geografica (climatica) in care se va afla instalatia.

Date specifice pentru colectoare:
- locatii prevazute pentru colectoare (acoperis, terasa, sol etc.)
- referitor la locatia prevazuta pentru colectoare, posibilitatea reala de:
- orientare catre sud sau, daca nu este posibil, valoarea devierii SE sau SV
- inclinatia echivalenta celei a latitudinii locului sau, daca nu este posibil, deviatia previzibila
²) pentru instalarea colectoarelor
- referitor la cladirile din vecinatate care pot face umbra colectoarelor;
- distanta in metri
- inaltimea in metri
- combustibilul utilizat de instalatia de suport.

Date specifice pentru piscine
in cazul piscinelor trebuie luate in considerare si urmatoarele date:
- acoperite sau descoperite


- combustibilul pentru generatorul de suport in cazul piscinelor acoperite.

Determinarea consumului de ACM

Cantitatea de apa calda menajera necesara pentru a acoperi consumul in cladirile destinate diferitelor utilizari nu se poate calcula cu ajutorul unor formule matematice, deoarece depinde de la caz la caz, de obiceiurile persoanelor, de ore, de frecventa de utilizare etc. Din acest motiv, consumul de ACM trebuie determinat pornind de la date statistice istorice.

Locuinte
Oricare ar fi sistemul de productie a apei calde pentru uz menajer si temperatura maxima a fluidului care trebuie sa o incalzeasca, necesarul de apa calda se defineste pornind de la:
- calculul necesarului maxim orar (ora de varf)
- calculul necesarului zilnic.

Pentru aceasta este necesara determinarea necesarului zilnic pentru fiecare tip de locuinta.

Consumul mediu zilnic per locuinta
Camere	2	3	4	5
Bai	1	1	2	2/3
Bai/dusuri	0	0/1	0/1	0/1
Persoane	2/3	3/5	4/7	5/9
Consum	193	233	409	451

in orice caz, putem considera aproximativ urmatoarele echivalente: 1 locuinta = 1,5 persoane; 1 persoana = 46 l/persoana pe zi, la 45°.

Daca nu se cunoaste numarul de camere din locuinta sau daca aceasta are caracteristici specifice, ar fi mai bine sa se utilizeze urmatorul tabel:

 

Consumul din locuinte pe obiect de uz sanitar, in functie de temperatura
Aparat	Consum (l)	Temperatura (°C)
Chiuveta	20	60
Dus	40 (35)	40 (45)
Bideu	6	40
Cada	128 (110)	40 (45)

Centre rezidentiale

Cantitatea de apa calda, avand in vedere necesarul pentru un numar determinat de locuinte, va fi rezultatul formulei care consta in inmultirea valorii pentru fiecare locuinta cu numarul locuintelor.

Hoteluri
Ca si in cazul locuintelor, consumul de apa calda in hoteluri poate fi determinat pornind de la:
- calculul necesarului maxim orar (ora de varf)
- calculul necesarului zilnic.

Oricare ar fi procedeul pentru obtinerea apei calde, sunt valabile valorile din tabelele de mai jos, chiar daca trebuie sa tinem seama de faptul ca utilizarea serviciilor instalate nu este totala si in multe cazuri serviciile sunt utilizate in diferite moduri.

 

Categorie hotel	% cu cabina de dus	% cu cada
5 stele	25	75
4 stele	50	50
3 stele	70	30
2 stele	80	20

 

Cazul cel mai semnificativ in estimarea necesarului de ACM este cel al cazilor de baie folosite in principal ca si dus, intr-un procent indicat in tabelul de mai sus. in cazurile in care nu este necesara o analiza exhaustiva, de obicei sunt suficiente consumurile medii indicate in tabelul corespondent.

 

Consum zilnic de persoana la 45°C
Categorie hotel	Consum minim (l)	Consum maxim (l)
5 stele	120	150
4 stele	90	120
3 stele	70	90
2 stele	50	70

Alte tipuri de cladiri

in cazul instalatiilor destinate altor utilizari, cantitatile necesare de apa nu pot fi calculate in functie de numarul de persoane ci de tipul si dimensiunea activitatii. in general se poate spune ca, in cadrul aceluiasi sector de activitate, cu cat este mai mare nivelul activitatii (categorie de hotel, camping etc.) cu atat este mai mare consumul specific de apa. in tabelul de mai jos se prezinta valorile medii pentru activitatile cele mai comune.

Necesar de referinta la 60°C

Tip de cladire	Litri ACM/zi la 60°C
Spitale si clinici	55 pentru fiecare pat
Campinguri	40 pe loc
Institutii rezidentiale (varstnici, studenti etc.)	55 pentru fiecare pat
Vestiare/dusuri colective	15 pe serviciu
Scoli	3 pe elev
Cazarmi	20 pe persoana
Fabrici si ateliere	15 pe persoana
Birouri	3 pe persoana
Sali de sport	20-25 pe utilizator
Spalatorii	3-5 pe kg de articole de spalat
Restaurante	5-10 pe masa
Baruri	1 pe masa

 

Probabil metoda cea mai simpla pentru a evalua incarcatura medie lunara de incalzire este cea definita ca: GRADE - ZI. Aceasta metoda de calcul se bazeaza pe faptul ca, cantitatea de caldura necesara pentru a mentine temperatura de "confort" intern impusa pentru o camera depinde in principal de diferentele de temperatura dintre mediul ambient intern si cel extern.

Necesarul lunar (debit caloric) de incalzire (Qc), pentru o locuinta sau o cladire, se presupune ca este proportional cu numarul de grade/zi din timpul lunii, mentinand o temperatura interna de 200C, care este valoarea standard de proiectare.

Pentru a calcula necesarul lunar (debit caloric) de incalzire, vom aplica urmatoarea formula:

Unde:
S = suprafata edificiului
Kg = coeficientul global de pierdere al edificiului

a = factor de reducere a temperaturii
b = factor de reducere a serviciului
c = factor de corectie a necesarului caloric.

Produsul S * Kg se poate determina in diferite forme. Pentru cladirile in care au fost deja controlate consumurile de combustibili conventionali, se poate calcula pe baza relatiei dintre cantitatea de energie necesara pentru incalzirea cladirii intr-o perioada de timp determinata (avand in vedere PCI a combustibilului si randamentul generatorului) si numarul total de grade-zi din timpul aceleiasi perioade.

Pentru o luna, (S * Kg) are urmatoarea valoare:

Unde:
Co =consumul mediu de combustibil
PCI = puterea calorifica a combustibilului utilizat actual, care se doreste a fi inlocuit
η = randamentul centralei

Pentru alte tipuri de cladiri, (S * Kg) se poate determina pornind de la caracteristicile elementelor de constructie, dupa formula de mai jos:

Proiectul

Colectorul solar transforma in energie utila (caldura) o parte din energia (radiatia solara) pe care o intercepteaza si o cedeaza instalatiei (rezervor de acumulare).

Numai o parte din radiatia solara interceptata de colector se transforma in caldura. Acest lucru se datoreaza faptului ca o parte din radiatiile primite se pierde in procesul de reflexie spre exterior prin sticla care acopera colectorul, iar o alta parte din energia transformata in caldura se pierde in timpul transmisiei de la cadru inspre exterior.

Aceste pierderi se produc chiar si intr-o centrala cu ardere de combustibil (gaz), care transforma combustibilul in caldura (debit nominal); reducerea se datoreaza pierderii pe cosul de evacuare in atmosfera. Rezultatul este egal cu puterea utila pe care centrala o transmite instalatiei.

Suprafata colectoarelor

Suprafata de captare (Sc) se obtine cu urmatoarea formula:

Suprafata totala a colectoarelor va trebui totusi sa aiba o valoare care sa indeplineasca urmatoarele conditii:

Unde:
A = suma suprafetelor colectoarelor exprimata in m²
M = consumul mediu zilnic din lunile de vara in l/zi.

Acoperirea solara

Reprezinta procentul de energie furnizata de colectoarele solare, necesar pentru a satisface cererile de consum de ACM. Se obtine cu urmatoarea formula:

in general se recomanda dimensionarea instalatiilor de productie a apei calde menajere cu ajutorul energiei solare cu o acoperire solara de 60%.

Volumul rezervorului de acumulare

in cazul in care consumul in instalatie este constant pe toata perioada anului, se pot dovedi utile indicatii referitoare la volumul rezervorului de acumulare, in urmatoarele conditii:

Unde:
M = consumul mediu zilnic in lunile de vara exprimat in litri /zi
V = volumul rezervorului de acumulare exprimat in litri

Temperatura de acumulare a apei calde in sistemele centralizate trebuie sa fie de cel putin 55°C; si totusi, se recomanda sa se ajunga chiar pana la 60°C. Trebuie semnalat faptul ca, cu cantitatea de caldura necesara pentru a incalzi un volum de C (litri) la 45°C, s-ar reusi incalzirea a 80% din volumul C la 55°C.

in plus, volumul rezervorului de acumulare trebuie sa fie egal cu sau mai mic de 80 de litri la fiecare m² de suprafata a instalatiei. in aceste cazuri, trebuie respectat criteriul potrivit caruia se considera un volum de acumulare intre 50 si 75 de litri per m² de colectoare instalate.

Volumul de acumulare va fi cuprins intre 80% si 100% din consumul mediu zilnic din lunile de vara.

Instalatii compacte

in instalatiile mici ar putea fi preferabila instalarea unui aparat autonom sau compact existent pe piata, care se distinge in ceea ce priveste instalarea sa prin aceea ca este cu adevarat foarte simplu, datorita numarului redus de componente.

Este vorba de o instalatie simpla, eficienta si economica, nefiind necesare urmatoarele elemente: circulator, vana de siguranta, vas de expansiune in circuitul primar, deoarece fluidul circulant este gazos si nu lichid; mai mult, nu sunt necesare elementele de reglare sau limitare a temperaturilor excesive, deoarece sistemul insusi isi limiteaza temperatura la 80°C.

Procesul de control daca este vorba de o solutie adecvata si pentru alegerea modelului pentru un consum determinat este acelasi ca si cel dezvoltat anterior. Totusi, in acest caz, suprafata de captare necesara nu va trebui sa o depaseasca pe cea a colectorului.

in tabelul de mai jos se prezinta valorile medii minime anuale, in litri/zi la 45°C, care corespund prestatiilor aproximative care pot fi obtinute cu modelele din gama instalate in zonele insorite ale peninsulei si insulelor, conform unor distributii calculate anterior.

Utilizarea lor se limiteaza la casele mono-familiale sau punctele mici de consum, deoarece nu pot fi pozitionate mai multe in paralel. Nu sunt aplicabile nici pentru piscine.

Calculul si proiectarea sistemelor pentru piscine

Introducere

Consumul de energii conventionale pentru incalzirea piscinelor este permis numai cand acestea sunt acoperite. Mai mult, este interzisa incalzirea directa a apei din piscina cu ajutorul unui boiler. De aceea energia solara este singura alternativa pentru incalzirea unei piscine deschise si o posibilitate competitiva pentru piscinele acoperite.

Media minima anuala aproximativa (litri/zi 450C)

	Utilizare	Temperatura apei
Public	Recreativ	25
	Inot liber	25
	Lectii de inot	25
	Antrenament	26
	Competitii	24
Privat	Oricare	25/26

 

Piscine acoperite

De obicei temperatura aerului din locatia piscinei va fi intre 2 si 3°C mai mare decat temperatura apei, cu un minim de 26° si maxim 28°C. Umiditatea relativa a ambientului va fi mentinuta intre 55% si 70%, fiind totusi recomandata alegerea nivelului de 60% ca valoare de proiect.

Instalatia termica trebuie sa fie dimensionata pe baza conditiilor de functionare. Astfel, pentru stabilirea temperaturii la inceputul sezonului vor fi necesare mai multe zile, al caror numar va depinde de temperatura de la inceputul punerii in functiune.

Date necesare pentru proiectare

• tipul de piscina
• suprafata, adancimea, perimetrul si capacitatea
• perioada de utilizare
• zona geografica in care se afla instalatia
• pozitionarea prevazuta pentru colectoare (acoperis, terasa, sol etc.)
• suprafata disponibila (m²) pentru instalarea colectoarelor.
• in raport cu amplasarea reala prevazuta pentru suprafata de captare:
  • orientarea spre Sud sau, daca nu este posibil, valoarea deviatiei spre SE sau SV
  • inclinatia egala cu latitudinea locului sau, daca nu este posibil, deviatia prevazuta
• in raport cu cladirile din apropiere:
  • distanta in metri
  • inaltimea in metri

Pierderile de caldura in piscinele acoperite si descoperite

Calculul suprafetei de captare pentru piscinele in aer liber

Obiectivul este prelungirea perioadei de utilizare a instalatiei. Se pot utiliza diferite modalitati pentru a calcula aceasta suprafata. in cazul piscinelor cu o suprafata de pana la 50 m² se poate utiliza metoda simplificata. in tabelul de mai jos se indica suprafata necesara (m²) pentru a acoperi cererea de energie a unei piscine descoperite instalata intr-o anumita zona climatica din cele intalnite in Italia.

Suprafata necesara de captare a panourilor solare
Suprafata piscinei	20 m2	30 m2	40 m2	50 m2
Zona 1	3,56	7,12	10,68	12,46
Zona 2	5,34	8,9	12,46	14,24
Zona 3	7,12	10,68	14,24	17,8

 

Pentru instalatiile mai mari sau pentru un studiu mai precis, se recomanda utilizarea unor programe informatice existente sau recurgerea la formule mai complexe.

in continuare propunem o metoda de analiza pentru estimarea cererii de energie pentru incalzirea unei piscine descoperite, reprezentata in ecuatia de mai jos:

Unde:
Vvento = viteza vantului (m/s)
T piscina = temperatura apei din piscina (°C)
T ambiente = temperatura aerului ambiental (°C)
Spiscina = suprafata piscinei (m²).

Calcul

Debit maxim

Pentru calcularea debitului maxim consumat pe ora (debit de varf) se poate utiliza urmatoarea formula:

Unde:
C h = consumul orar de varf in litri/ora
L1 = consum cada in litri (12° la 45°C)
L2 = consum dus in litri (35° la 45°C)
R1 = numar cazi
R2 = numar dusuri
Y = coeficient de simultaneitate orara

Schimbarea temperaturii

De obicei, consumurile se exprima la o temperatura de 450C pentru proiect si dimensionarea instalatiilor de productie a ACM. Totusi, pot fi transformate si pentru alte temperaturi, aplicand urmatoarea formula:

Unde :
l/giorno = litri/zi
T acquedotto = T conducta

Instalarea colectoarelor

Odata determinata suprafata de captare si alese colectoarele, se cunoaste deja numarul de colectoare de instalat. Instalarea lor trebuie sa fie de asa natura incat sa garanteze o eficienta maxima, incercandu-se absorbirea a 860 Kcal/hm² primite in medie pe suprafata terestra. in momentul in care se instaleaza colectoarele solare este important sa se stabileasca:

• orientarea lor geografica
• inclinatia lor fata de axa verticala.
• Distanta intre colectoare sau intre sirurile de colectoare
• Distanta fata de alte obiecte invecinate.

Orientarea geografica

Radiatia solara incidenta pe suprafata utila a colectorului depinde de orientarea si inclinatia acestuia. Utilizarea maxima se realizeaza atunci cand incidenta radiatiilor este in mare parte perpendiculara. in timpul zilei, pozitia soarelui se schimba in permanenta, insa directia Sudului este cea care mentine o radiatie medie mare. Pentru o functionare eficienta, colectoarele trebuie orientate spre sud (real sau geografic), fiind admise variatii dar nu mai mari de 25°C. deoarece sudul magnetic variaza in timp, stabilirea sudului geografic cu o busola necesita consultarea datelor astronomice. in practica, sudul poate fi determinat cu ajutorul umbrei unui betisor pus in pozitie verticala pe amiaza. Trebuie sa ne reamintim ca ora de referinta se numeste O.S.R. (ora solara reala).

Inclinatia

in acelasi mod, radiatia primita este mai mare daca colectorul insusi nu isi face umbra. Cu alte cuvinte, cea mai buna inclinatie este cea in care soarele ramane perpendicular in cea mai mare parte. Valoarea inclinatiei trebuie sa ramana intre latitudine si un arc de circa 10°, in functie de perioada de utilizare. Deviatiile mai mari ar fi compensate cu o suprafata mai mare de colectoare si un randament mai redus.

Distanta fata de obiectele invecinate

Sistemele solare se dovedesc ineficiente daca peste 20% din suprafata utila de captare este la umbra. in zilele mai nefavorabile din perioada de utilizare a instalatiei solare, numai 5% maxim din suprafata utila a colectoarelor trebuie sa se afle la umbra. Totusi, umbra variaza in functie de anotimpuri ca urmare a miscarii terrei in jurul soarelui, cu o axa inclinata de aproximativ 23°. in solstitiul de iarna (emisfera nordica), care are loc pe 21-22 decembrie, soarele ajunge la punctul cel mai de jos de pe orizont, drumul pe care trebuie sa il parcurga pana la apus fiind minim, producandu-se astfel efectul de umbra al cladirilor si altor elemente invecinate. Pentru instalatiile utilizate tot timpul anului sau pe timp de iarna, in ziua mai nefavorabila inaltimea solara a amiezii solare este:

H min = (90° - latitudinea locala)

Pentru instalatiile utilizate vara, zilele cele mai nefavorabile pot fi 21 martie sau septembrie. in aceste zile, inaltimea minima a soarelui la amiaza solara va fi:

H min = (90° - latitudinea locala) - 23°

Din momentul in care la echinoctiu inclinatia axei terestre este intr-un plan perpendicular pe linia care o uneste cu soarele, valoarea nu are nici o influenta.

Conform primei formule, determinarea proiectiei umbrei pe colectoare din partea obstacolelor aflate in apropiere se poate obtine, in practica, observand ambientul din punctul mediu al marginii inferioare a colectorului, luand ca referinta linia nord - sud. Daca se face o analiza unghiulara pe ambele laturi ale liniei N-S, nu trebuie sa se intalneasca obstacole in fata colectorului sau seriei de colectoare, cu o inaltime unghiulara peste 15° in zonele geografice cu o latitudine apropiata de 40°. 0

in mod normal, distanta intre primul rand de colectoare si un obstacol cu o inaltime care poate produce umbra asupra suprafetelor de captare va fi mai mare decat valoarea obtinuta cu ajutorul expresiei:

d fiind distanta pana la obstacol si a inaltimea sa.

in fine, in cazul in care exista dubii, se poate impune un calcul detaliat pe baza curbei de declinatie.

Distanta intre colectoare

Se poate intampla ca diferitele siruri de colectoare sa isi faca umbra unele celorlalte. Spatiul dintre randurile de colectoare trebuie sa fie stabilit astfel incat, la amiaza solara a zilei celei mai nefavorabile (inaltime solara minima) a perioadei de utilizare, marginea superioara a unui rand sa nu isi proiecteze umbra asupra marginii inferioare a colectoarelor din randul imediat posterior.

D fiind distanta intre randuri, h inaltimea colectorului si k un factor care depinde de inclinatie, pe baza tabelului alaturat.

Coeficientul de compensare a inclinatiei

Proiectarea altor componente

Pentru a completa instalatia este necesara dimensionarea componentelor care alcatuiesc circuitul. Concret:

• puterea auxiliara
• schimbatorul de caldura
• rezervorul de acumulare/vasul de expansiune
• debitul si diametrul tevilor
• circulatorul

Puterea auxiliara

Este necesar un suport suplimentar de energie cel putin la demararea operatiunii pentru a incalzi circuitul si rezervorul de acumulare. Puterea auxiliara se determina in functie de timpul necesar pentru incalzirea rezervorului, care de obicei este intre 8 si 10 ore.

Schimbatorul de caldura

in cea mai mare parte a cazurilor, cu exceptia instalatiilor autonome, agentul termic care circula in interiorul colectoarelor nu este utilizat direct. Acest lucru se datoreaza posibilitatii de a utiliza lichide mai eficiente si mai avantajoase din punctul de vedere al intretinerii.

Pentru aceste cazuri exista:

• Un circuit primar cu un fluid pe baza de amestec de apa si glicol, care circula in interiorul colectorului si se incalzeste direct datorita caldurii acestuia si se repune in circuit ca un circuit inchis, cu exceptia evacuarii, pierderii sau cerintelor de reinnoire.
• Un circuit secundar, care utilizeaza apa ca fluid, acea apa care este realmente consumata si care isi preia caldura din circuitul primar prin intermediul unui schimbator de caldura.

Asa cum s-a spus anterior, schimbatorul poate fi independent sau poate face parte din rezervorul de acumulare.

Este evident ca introducerea acestui element diminueaza randamentul total, dat fiind ca o parte din caldura se pierde in timpul schimbului. Totusi, pentru ca pierderile sa nu depaseasca 5% din dimensionarea schimbatorului, trebuie sa se mentina:

Vasul de expansiune

Presiunea de umplere a unei instalatii solare trebuie sa depaseasca 2,5 bar pentru a evita ebulitia lichidului solar (in mod normal un amestec de propilen glicol si apa). Din acest motiv, presiunea de umplere a vaselor de expansiune solara este de 2,5 bar. Se recomanda ca presiunea de umplere a sistemului solar sa fie cu 0.5 bar mai mare decat presiunea de lucru a instalatiei determinata de dimensionarea vasului de expansiune solara. intr-o instalatie cu un grup hidraulic, ansamblu compact si pre-montat care include o vana de siguranta setata la 6 bar, presiunea de lucru nu trebuie sa depaseasca 5,5 bar, in timp ce la o instalatie fara grup hidraulic, vana de siguranta trebuie sa aiba o calibrare mai mica decat presiunea maxima de lucru a colectoarelor solare (care este de 10 bar).

Date necesare

C = capacitatea totala a lichidului din instalatie
ε = coeficientul de dilatatie a lichidului solar
P max = presiunea maxima de lucru
P inaltime manometrica = presiunea inaltimii manometrice

Procedura

Pentru a deduce volumul total al vasului de expansiune se calculeaza urmatorii parametri:
1. Volumul util al vasului = C*ε
2. P absoluta = P relativa + P atmosferica = P relativa + 1 bar

Odata obtinuta valoarea volumului vasului de expansiune se rotunjeste in sus una din valorile vaselor din tabelul gamei solare.

Dimensionarea unui vas de expansiune:

Dimensionarea unui vas de expansiune solara corespunzatoare pentru o instalatie cu 10 colectoare.

Date:

• volumul de lichid in circuitul hidraulic = 20 l
• volumul de lichid in inter-schimbator = 5 l
• coeficientul de dilatatie a lichidului solar la 130°C = 7%
• presiunea de umplere = 2,5 bar
• presiunea de umplere = 4 bar

Solutie:

• volumul de lichid intr-un colector = 1,37 l la 10 colectoare = 13,7 l
• volumul total al lichidului = 13,7 + 5 + 20 = 37,7 l
• volumul util al vasului de expansiune = 38,7 * 0,07 = 2,7 l

Totusi, trebuie ales un vas de expansiune cu capacitatea > 9 litri.

Debitul circuitului

Cand exista colectoare in paralel, debitul corect al circuitului este cuprins intre 1,2 si 1,6 litri/s pentru 100 m² de suprafata a colectoarelor, adica intre 43,2 si 57,6 l/h per m². in cazul in care colectoarele sunt instalate in serie, debitul se va putea obtine aplicand criteriul mentionat mai sus, impartind rezultatul la numarul de colectoare.

Debitul de intrare (si de iesire) al intregului sistem de colectoare se obtine prin inmultirea debitului care circula prin fiecare rand de colectoare cu numarul de randuri.

in practica se utilizeaza ca debit circulant prin fiecare colector circa 50 l/h pentru fiecare m² de suprafata pentru apa, in timp ce pentru lichidul solar (60% apa si 40% glicol) se considera un debit de circa 50-70 l/h pentru fiecare m².

Totusi, in general, cand se conecteaza N colectoare in paralel, in circuitul primar:
Debit cu apa (l/h) = 50 * A * N
Debit cu lichid solar = 60 * A * N

A fiind suprafata colectorului, circuitul secundar va fi dimensionat in functie de pierderile de sarcina si caracteristicile schimbatorului, insa in general se va putea determina ca fiind cel putin:
Debit cu apa (l/h) = 50 * A * N

Circulator

intr-un sistem de energie solara termica vor exista doua circuite care, pentru un mai bun randament, vor trebui sa fie actionate de o pompa si de un circulator. Circulatorul incorporat in circuitul primar (colectoare) trebuie sa fie de tip incalzire, deoarece exista posibilitatea sa trebuiasca sa fie supus unor temperaturi ridicate. Cel din circuitul secundar (ACM) trebuie sa fie de tip sanitar.

Circulatorul se determina in functie de debitul fluidului din circuite si de pierderea de sarcina din circuitul hidraulic, tinand seama mai ales de compozitia fluidului circulant: apa, apa cu antigel, apa de piscina cu aditivi etc.

Instalatiile solare se umplu la o presiune minima de 2,5 bar pentru a evita spumarea lichidului solar.

Presiunea de lucru oscileaza intre 2,5 si 5 bar, sub nivelul presiunii maxime a colectoarelor sau calibrarile supapelor de siguranta.

intre aspiratia si refularea pompei va fi amplasat un manometru cu doua vane de inchidere care va permite masurarea pierderii de sarcina in circuit. Este important ca elementele care constituie circuitele sa fie dimensionate astfel incat in circuitul primar, la circulatia debitului nominal, pierderea de sarcina totala sa aiba o valoare maxima intre 4,5 si 8 mca, iar in cel secundar intre 3 si 3,5 mca maxim. Presiunea disponibila la intrarea circulatorului va fi obtinuta din curba caracteristica presiune-debit stabilita de producator.

Diametrul nominal al tevilor din circuitul primar, in functie de debitul care circula prin acesta, se determina in acelasi mod cum se face dimensionarea in instalatiile conventionale de ACM:
Debit cu apa (l/h) = 50 * A * N

T*SOL - Software pentru design-ul, proiectarea si simularea eficientei sistemelor termo-solare

T*SOL Express este o varianta simpla de simulare a eficientei sistemelor termo-solare care contine schemele cele mai utilizate in astfel de instalatii. Permite obtinerea unei evaluarii a performantelor solutiei alese dupa parcurgerea a doar 6 pasi simpli. Ideal pentru elaborarea unor oferte rapide de catre agentii de vanzari.

T*SOL Professional reprezinta cea mai populara alegere pentru inginerii de instalatii si personalul de ofertare experimentat. Ofera posibilitati multiple de design pentru sistemele solare dorite si genereaza o analiza profesionala evidentiata atat valoric cat si grafic. Compatibilitatea cu modulelele optionale pentru incalzirea solara a piscinelor (Modul "Swimming -Pool") sau pentru instalarea sistemelor de mari dimensiuni (Modul "Large Scale") faciliteaza simularea eficientei energetice pentru o gama larga de solutii solare posibile.

T*SOL Expert ofera toate uneltele necesare proiectantilor, specialistilor si cercetatorilor implicati in industria termo-solara. Optional exista posibilitatea integrarii modulelor dedicate pentru pentru incalzirea solara a piscinelor (Modul "Swimming -Pool"), pentru instalarea sistemelor de mari dimensiuni (Modul "Large Scale") sau pentru furnizarea energiei solare in sistemele de termoficare ale cartierelor (Modul "District Heating") . Numarul crescut de analize comparative si nivelul ridicat de personalizare a componentelor existente in sistem asigura obtinerea unor simulari cat mai exacte recomandand aceasta versiune profesionistilor care doresc maximul de informatii.

Modul "Swimming Pool" - incepand cu versiunea T*SOL 4.0, este posibila utilizarea unui modul specializat in asigurarea calculului necesar incalzirii solare pentru piscine interioare sau exterioare. Acesta ofera posibilitatea design-ului instalatiei de asigurare climatica a apei din piscina, cele 16 sisteme predefinite permitand analiza detaliata a necesarului termic. Datele de caracterizare a piscinei si parametrii de incalzire ai acesteia sunt simplu de intordus prin ferestrele de dialog ale programului.

Modul "Large Scale" - este bazat pe un un catalog de sisteme solare de mari dimensiuni standardizate. O astfel de instalatie incorporeaza in general tancuri de acumulare de capacitati crescute, schimbatoare de caldura externe, module termice "anti-legionnela" si alte elemente caracteristice circuitelor termice care deservesc blocuri de apartamente, cladiri de birouri, spatii ale administratiei publice, facilitati de productie etc.

Modul "District Heating" - ofera posibilitatea dezvoltarii unor sisteme solare complexe care sa deserveasca zone rezidentiale extinse cum sunt cartierele de case sau blocuri. Aplicatia permite inteconectarea diverselor tipuri de retele energetice astfel incat sa faca posibila utilizarea energiei solare spre beneficiul intregii comunitati. Integrarea campurilor de panouri solare in sistemul de termoficare al cartierelor optimizeaza modul de productie al energiei furnizate centralizat populatiei atat din persepectiva costurilor combustibililor consumati cat si din cea a emisiilor poluante.

Caracteristici versiuni

 

	T*SOL Express	T*SOL Professional	T*SOL Expert
Sisteme hidraulice uzuale	x
Gama extinsa de sisteme hidraulice (peste 60 de sisteme pedefinite)		x	x
Module optionale: "Swimming-Pool", "Large Scale"		x	x
Modul optional: "District Heating"			x
Definirea simpla a necesarului energetic	x
Definirea completa a necesarului energetic		x	x
Colectoare solare uzuale	x
Gama extinsa de colectoare solare		x	x
Analiza comparativa a sistemelor			x
Variatia parametrilor componentelor			x
Balanta energetica			x
Adaugarea unor noi modele de colectoare		x	x
Personalizarea parametrilor boilerelor, tancurilor de stocare sau a schimbatoarelor de caldura		x	x
Simularea eficientei anuale	x	x	x
Simularea eficientei lunare		x	x
Simularea eficientei la 6 minute			x
Analiza grafica anuala	x
Optiuni grafice multiple		x	x
Importul datelor climatice specifice		x	x
Raport simplu de eficienta	x
Raport complet de eficienta		x	x
Import date experimentale proprii			x
Sistem de masura metric	x
Sistem de masura metric sau SUA		x	x
Rezultate grafice suplimentare			x
Analiza umbririi		x	x

 

Pentru mai multe informatii accesati: www.altenergy.ro

CATALOG
RAPOARTE EFICIENTA
SISTEME SOLARE
- BAXI -

RAPORT EFICIENTA SOLARA

SOLAR HT 28-160
SELECTIVE SYSTEM 160 + LUNA 3 COMFORT HT 1.280
SOLAR SP1 + PREMIUM HT 28-160

RAPORT EFICIENTA SOLARA

SOLAR HT 33-160
SELECTIVE SYSTEM 160 + LUNA 3 SYSTEM HT 1.330 MP
SOLAR SP1 + PREMIUM HT 33-160

RAPORT EFICIENTA SOLARA

SOLAR HT 28-200
SELECTIVE SYSTEM 200 + LUNA 3 COMFORT HT 1.280
SOLAR SP2 + PREMIUM HT 28-200

RAPORT EFICIENTA SOLARA

SOLAR HT 33-200
SELECTIVE SYSTEM 200 + LUNA 3 SYSTEM HT 1.330 MP
SOLAR SP2 + PREMIUM HT 33-200

RAPORT EFICIENTA SOLARA

SOLAR HT 45-200
SELECTIVE SYSTEM 200 + LUNA HT 1.450
SOLAR SP2 + PREMIUM HT 45-200

RAPORT EFICIENTA SOLARA

SOLAR HT 45-300
SELECTIVE SYSTEM 300 + LUNA HT 1.450
SOLAR SP3 + PREMIUM HT 45-300

RAPORT EFICIENTA SOLARA

SOLAR HT 65-300
SELECTIVE SYSTEM 300 + LUNA HT 1.650
SOLAR SP3 + PREMIUM HT 65-300

RAPORT EFICIENTA SOLARA

SOLAR HT 65-500
SELECTIVE SYSTEM 500 + LUNA HT 1.650
SOLAR SP4 + PREMIUM HT 65-500

RAPORT EFICIENTA SOLARA

SELECTIVE SYSTEM PLUS 160 + LUNA 3 COMFORT HT 1.280
SOLAR PLUS SP1 + PREMIUM HT 28-160

RAPORT EFICIENTA SOLARA

SELECTIVE SYSTEM PLUS 160 + LUNA 3 SYSTEM 1.330MP
SOLAR PLUS SP1 + PREMIUM HT 33-160

RAPORT EFICIENTA SOLARA

SELECTIVE SYSTEM PLUS 200 + LUNA 3 COMFORT HT 1.280
SOLAR PLUS SP2 + PREMIUM HT 28-200

RAPORT EFICIENTA SOLARA

SELECTIVE SYSTEM PLUS 200 + LUNA 3 SYSTEM HT 1.330 MP
SOLAR PLUS SP2 + PREMIUM HT 33-200

RAPORT EFICIENTA SOLARA

SELECTIVE SYSTEM PLUS 200 + LUNA HT 450
SOLAR PLUS SP2 + PREMIUM HT 45-200

RAPORT EFICIENTA SOLARA

SELECTIVE SYSTEM PLUS 300 + LUNA HT 450
SOLAR PLUS SP3 + PREMIUM HT 45-300

RAPORT EFICIENTA SOLARA

SELECTIVE SYSTEM PLUS 300 + LUNA HT 650
SOLAR PLUS SP3 + PREMIUM HT 65-300

RAPORT EFICIENTA SOLARA

SELECTIVE SYSTEM PLUS 500 + LUNA HT 650
SOLAR PLUS SP4 + PREMIUM HT 65-500

RAPORT EFICIENTA SOLARA

SOLAR VID HT 28-200
SELECTIVE SYSTEM VID 200 + LUNA 3 COMFORT HT 1.280
SOLAR VID 20 + PREMIUM HT 28-200

RAPORT EFICIENTA SOLARA

SOLAR VID HT 33-200
SELECTIVE SYSTEM VID 200 + LUNA 3 SYSTEM HT 1.330 MP
SOLAR VID 20 + PREMIUM HT 33-200

RAPORT EFICIENTA SOLARA

SOLAR VID HT 28-300
SELECTIVE SYSTEM VID 300 + LUNA 3 COMFORT HT 1.280
SOLAR VID 30 + PREMIUM HT 28-300

RAPORT EFICIENTA SOLARA

SOLAR VID HT 33-300
SELECTIVE SYSTEM VID 300 + LUNA 3 SYSTEM HT 1.330 MP
SOLAR VID 30 + PREMIUM HT 33-300

RAPORT EFICIENTA SOLARA

SOLAR VID HT 45-300
SELECTIVE SYSTEM VID 300 + LUNA HT 1.450
SOLAR VID 30 + PREMIUM HT 45-300

RAPORT EFICIENTA SOLARA

SOLAR VID HT 65-300
SELECTIVE SYSTEM VID 300 + LUNA HT 1.650
SOLAR VID 30 + PREMIUM HT 65-300

RAPORT EFICIENTA SOLARA

SOLAR VID HT 45-500
SELECTIVE SYSTEM VID 500 + LUNA HT 1.450
SOLAR VID 60 + PREMIUM HT 45-500

RAPORT EFICIENTA SOLARA

SOLAR VID HT 65-500
SELECTIVE SYSTEM VID 500 + LUNA HT 1.650
SOLAR VID 60 + PREMIUM HT 65-500

RAPORT EFICIENTA SOLARA

SOLAR VID BI-HEAT HT 28-800/160
SELECTIVE SYSTEM VID BI-HEAT 800/160 + LUNA 3 COMFORT HT 1.280
SOLAR VID 90 + BI-HEAT 800/160 + LUNA 3 COMFORT HT 1.280

RAPORT EFICIENTA SOLARA

SOLAR VID BI-HEAT HT 33-800/160
SELECTIVE SYSTEM VID BI-HEAT 800/160 + LUNA 3 SYSTEM HT 1.330 MP
SOLAR VID 90 + BI-HEAT 800/160 + LUNA 3 SYSTEM HT 1.330 MP

RAPORT EFICIENTA SOLARA

SOLAR VID BI-HEAT HT 45-1000/200
SELECTIVE SYSTEM VID BI-HEAT 1000/200 + LUNA HT 1.450
SOLAR VID 120 + BI-HEAT 1000/200 + LUNA HT 1.450

RAPORT EFICIENTA SOLARA

SOLAR VID BI-HEAT HT 65-1000/200
SELECTIVE SYSTEM VID BI-HEAT 1000/200 + LUNA HT 1.650
SOLAR VID 120 + BI-HEAT 1000/200 + LUNA HT 1.650

Nr.	Oras	Latitudine			Longitudine			Ian	Feb	Mar	Apr	Mai	Iun	Iul	Aug	Sep	Oct	Noi	Dec	Medie anuala
1	Alba Iulia	46'	04"	N	23'	34"	E	1.28	2.00	3.00	3.94	4.76	5.28	5.72	4.91	3.60	2.35	1.43	1.05	3.28
2	Alexandria	43'	58"	N	25'	19"	E	1.60	2.20	3.16	4.49	5.57	6.27	6.47	5.82	4.38	2.78	1.57	1.26	3.80
3	Arad	46'	11"	N	21'	21"	E	1.22	2.06	3.05	4.33	5.30	5.87	6.14	5.22	3.90	2.50	1.46	1.07	3.51
4	Bacau	46'	34"	N	26'	55"	E	1.35	2.02	2.81	3.67	4.76	5.12	5.43	4.88	3.56	2.35	1.43	1.10	3.21
5	Baia Mare	47'	39"	N	23'	33"	E	1.19	1.95	3.01	4.18	5.18	5.51	6.02	5.07	3.61	2.25	1.32	0.96	3.36
6	Barlad	46'	12"	N	27'	40''	E	1.35	2.02	2.81	3.67	4.76	5.12	5.43	4.88	3.56	2.35	1.43	1.10	3.21
7	Bistrita	47'	08"	N	24'	29''	E	1.18	1.94	2.78	3.65	4.41	4.78	5.09	4.46	3.19	2.15	1.27	0.97	2.99
8	Braila	45'	15"	N	27'	57''	E	1.45	2.04	2.98	3.75	4.78	5.13	5.41	4.93	3.66	2.44	1.50	1.15	3.27
9	Brasov	45'	39"	N	25'	36''	E	1.49	2.02	3.01	3.70	4.55	4.88	5.19	4.73	3.60	2.42	1.53	1.21	3.20
10	Bucuresti	44'	26"	N	26'	05''	E	1.52	2.22	3.08	4.18	5.32	5.80	5.99	5.46	4.07	2.63	1.58	1.22	3.59
11	Buzau	45'	09"	N	26'	49''	E	1.45	2.04	2.98	3.75	4.78	5.13	5.41	4.93	3.66	2.44	1.50	1.15	3.27
12	Calarasi	44'	12"	N	27'	19''	E	1.53	2.23	3.03	4.28	5.43	5.91	6.20	5.61	4.15	2.69	1.57	1.20	3.66
13	Campina	45'	08"	N	25'	45''	E	1.49	2.02	3.01	3.70	4.55	4.88	5.19	4.73	3.60	2.42	1.53	1.21	3.20
14	Campulung	45'	16"	N	25'	02''	E	1.49	2.02	3.01	3.70	4.55	4.88	5.19	4.73	3.60	2.42	1.53	1.21	3.20
15	Caracal	44'	07"	N	24'	21''	E	1.59	2.20	3.13	4.26	5.35	6.05	6.21	5.55	4.16	2.59	1.63	1.31	3.67
16	Caransebes	45'	25"	N	22'	13''	E	1.41	2.06	3.02	3.81	4.78	5.29	5.74	5.01	3.74	2.47	1.54	1.17	3.34
17	Carei	47'	41"	N	22'	29''	E	1.19	1.95	3.01	4.18	5.18	5.51	6.02	5.07	3.61	2.25	1.32	0.96	3.36
18	Cluj	46'	47"	N	23'	35''	E	1.28	2.00	3.00	3.94	4.76	5.28	5.72	4.91	3.60	2.35	1.43	1.05	3.28
19	Constanta	44'	09"	N	28'	37''	E	1.47	2.17	2.94	4.24	5.41	5.95	6.18	5.61	4.16	2.69	1.55	1.15	3.63
20	Craiova	44'	18"	N	23'	49''	E	1.58	2.17	3.06	4.26	5.29	6.07	6.29	5.51	4.16	2.57	1.63	1.30	3.66
21	Deva	45'	43"	N	22'	54''	E	1.41	2.06	3.02	3.81	4.78	5.29	5.74	5.01	3.74	2.47	1.54	1.17	3.34
22	Fetesti	44'	24"	N	27'	51''	E	1.53	2.23	3.03	4.28	5.43	5.91	6.20	5.61	4.15	2.69	1.57	1.20	3.66
23	Focsani	45'	43"	N	27'	11''	E	1.45	2.04	2.98	3.75	4.78	5.13	5.41	4.93	3.66	2.44	1.50	1.15	3.27
24	Galati	45'	26"	N	28'	03''	E	1.39	2.09	2.98	4.09	5.32	5.79	5.96	5.43	4.03	2.54	1.45	1.10	3.52
25	Giurgiu	43'	55"	N	25'	59''	E	1.60	2.20	3.16	4.49	5.57	6.27	6.47	5.82	4.38	2.78	1.57	1.26	3.80
26	Hunedoara	45'	46"	N	22'	54''	E	1.41	2.06	3.02	3.81	4.78	5.29	5.74	5.01	3.74	2.47	1.54	1.17	3.34
27	Iasi	47'	09"	N	27'	53''	E	1.22	1.99	2.78	3.77	4.84	5.28	5.50	4.87	3.47	2.21	1.30	1.00	3.19
28	Lugoj	45'	42"	N	21'	55''	E	1.33	2.09	3.13	4.36	5.31	5.93	6.22	5.40	3.98	2.58	1.54	1.15	3.59
29	Medgidia	44'	16"	N	28'	16''	E	1.47	2.17	2.94	4.24	5.41	5.95	6.18	5.61	4.16	2.69	1.55	1.15	3.63
30	Medias	46'	09"	N	24'	22''	E	1.32	1.98	3.01	3.84	4.80	5.15	5.53	4.86	3.53	2.34	1.40	1.06	3.24
31	Miercurea Ciuc	46'	22"	N	25'	49''	E	1.32	1.98	3.01	3.84	4.80	5.15	5.53	4.86	3.53	2.34	1.40	1.06	3.24
32	Oltenita	44'	05"	N	26'	38''	E	1.52	2.22	3.08	4.18	5.32	5.80	5.99	5.46	4.07	2.63	1.58	1.22	3.59
33	Oradea	45'	07"	N	21'	54''	E	1.33	2.09	3.13	4.36	5.31	5.93	6.22	5.40	3.98	2.58	1.54	1.15	3.59
34	Pascani	47'	15"	N	26'	43''	E	1.22	1.99	2.78	3.77	4.84	5.28	5.50	4.87	3.47	2.21	1.30	1.00	3.19
35	Piatra Neamt	46'	56"	N	26'	22''	E	1.35	2.02	2.81	3.67	4.76	5.12	5.43	4.88	3.56	2.35	1.43	1.10	3.21
36	Pitesti	44'	51"	N	24'	53''	E	1.59	2.20	3.13	4.26	5.35	6.05	6.21	5.55	4.16	2.59	1.63	1.31	3.67
37	Ploiesti	44'	55"	N	26'	01''	E	1.52	2.22	3.08	4.18	5.32	5.80	5.99	5.46	4.07	2.63	1.58	1.22	3.59
38	Radauti	47'	51"	N	25'	54''	E	1.18	1.94	2.78	3.65	4.41	4.78	5.09	4.46	3.19	2.15	1.27	0.97	2.99
39	R.Valcea	45'	06"	N	24'	22''	E	1.49	2.02	3.01	3.70	4.55	4.88	5.19	4.73	3.60	2.42	1.53	1.21	3.20
40	Reghin	46'	46"	N	24'	44''	E	1.32	1.98	3.01	3.84	4.80	5.15	5.53	4.86	3.53	2.34	1.40	1.06	3.24
41	Resita	45'	17"	N	21'	54''	E	1.33	2.09	3.13	4.36	5.31	5.93	6.22	5.40	3.98	2.58	1.54	1.15	3.59
42	Roman	46'	57"	N	26'	54''	E	1.35	2.02	2.81	3.67	4.76	5.12	5.43	4.88	3.56	2.35	1.43	1.10	3.21
43	Rosiori	44'	07"	N	24'	59''	E	1.59	2.20	3.13	4.26	5.35	6.05	6.21	5.55	4.16	2.59	1.63	1.31	3.67
44	Satu Mare	47'	47"	N	22'	53''	E	1.19	1.95	3.01	4.18	5.18	5.51	6.02	5.07	3.61	2.25	1.32	0.96	3.36
45	Sebes	45'	57"	N	23'	33''	E	1.41	2.06	3.02	3.81	4.78	5.29	5.74	5.01	3.74	2.47	1.54	1.17	3.34
46	Sibiu	45'	48"	N	24'	10''	E	1.49	2.02	3.01	3.70	4.55	4.88	5.19	4.73	3.60	2.42	1.53	1.21	3.20
47	Sighet	47'	54"	N	23'	55''	E	1.19	1.95	3.01	4.18	5.18	5.51	6.02	5.07	3.61	2.25	1.32	0.96	3.36
48	Sighisoara	46'	14"	N	24'	48''	E	1.32	1.98	3.01	3.84	4.80	5.15	5.53	4.86	3.53	2.34	1.40	1.06	3.24
49	Slatina	44'	26"	N	24'	23''	E	1.59	2.20	3.13	4.26	5.35	6.05	6.21	5.55	4.16	2.59	1.63	1.31	3.67
50	Suceava	47'	40"	N	26'	17''	E	1.22	1.99	2.78	3.77	4.84	5.28	5.50	4.87	3.47	2.21	1.30	1.00	3.19
51	Targoviste	44'	55"	N	25'	27''	E	1.54	2.21	3.16	4.26	5.39	6.01	6.11	5.51	4.17	2.62	1.60	1.27	3.66
52	Tg.Jiu	45'	02"	N	23'	16''	E	1.41	2.06	3.02	3.81	4.78	5.29	5.74	5.01	3.74	2.47	1.54	1.17	3.34
53	Tg.Mures	46'	33"	N	24'	35''	E	1.32	1.98	3.01	3.84	4.80	5.15	5.53	4.86	3.53	2.34	1.40	1.06	3.24
54	Tecuci	45'	51"	N	27'	25''	E	1.45	2.04	2.98	3.75	4.78	5.13	5.41	4.93	3.66	2.44	1.50	1.15	3.27
55	Timisoara	45'	45"	N	21'	14''	E	1.33	2.09	3.13	4.36	5.31	5.93	6.22	5.40	3.98	2.58	1.54	1.15	3.59
56	Tulcea	45'	10"	N	28'	49''	E	1.39	2.09	2.98	4.09	5.32	5.79	5.96	5.43	4.03	2.54	1.45	1.10	3.52
57	Turda	46'	33"	N	23'	47''	E	1.28	2.00	3.00	3.94	4.76	5.28	5.72	4.91	3.60	2.35	1.43	1.05	3.28
58	T.Magurele	43'	45"	N	24'	53''	E	1.61	2.20	3.14	4.40	5.54	6.22	6.46	5.79	4.36	2.74	1.60	1.31	3.78
59	Vaslui	46'	37"	N	27'	44''	E	1.35	2.02	2.81	3.67	4.76	5.12	5.43	4.88	3.56	2.35	1.43	1.10	3.21
60	Zalau	47'	1"	N	23'	03''	E	1.19	1.95	3.01	4.18	5.18	5.51	6.02	5.07	3.61	2.25	1.32	0.96	3.36